v



(it. acquaforte=apa tare)

a) gravura in metal, de regula monocroma, cu efecte picturale;

b) tehnica de imprimare prin corodarea matritei preparata special; vezi gravura, matrita

acvatinta

tehnica a gravurii in metal prin care se reda transparenta in masura in care stratul de protectie de pe placa matalica este poros, acidul strecurindu-se si formand o retea de puncte si de linii fine; se obtin texturi variate daca grundul proaspat este presarat cu "praf" de glaspapir ori amestecat cu zahar, sau daca palca a fost tratata cu sulf (sulfo-tinta); si chiar efecte picturale, ca in varianta lift-ground; vezi si garvura-grund

arte vizuale

Denumirea generica, sin. artelor plastice, care se intemeiaza in toate etapele procesului biunivoc si continuu de creare-receptare (comunicare) pe vaz, caruia, in ambele aceste ipostaze principale, i se confera si atributul de creator

contrast calitativ

opozitie de tente de diferite proveniente calitative : contrast de factura: sta la baza modularii "ton in ton": se regleaza in functie de efectul scontat.

contrast cantitativ

raport de reglare a stralucirii si, implicit, a tonalitatii unor pete prin alaturarea lor diferita ca intindere.

contrast succesiv

opozitie determinata de persistenta, pentru scurt timp, pe retina, a complementarei petei care a "indus-o": efect psihologic care, inaintea acestuia, este intotdeauna contrast simultan.

creativitate artistica

calitate a functiei generale corticale instrumental-simbolice care, spre deosebire de creativitatea cu arta sau designica, inerenta prezenta la fiecare individ, exista doar la cei cu predispozitie vizuala si tactila pentru arta si cultura vizuala, tensionala.

desen valorat

desen valorat, v.valoratie

gri valoric

gri valoric, v. brun

laviu

(in fr.lavis), a) specie a graficii de sevalet: b) tehnica de diluare a tusului negru sau a unei culori de apa vopsea roscat cafenie inchisa, similara lichidului provenit din maruntaile sepiei, slabirea tonurilor acestora fiind determinata de cantitatea de apa cu care e imbibata pensula, efectul este transparenta: se foloseste de obicei in combinatie cu o alta tehnica liniara, laviul modeland "taietura" opozitia dintre albul "fondului" si negrul urmei de penita prin unul sau mai multe tonuri intermediare.

linogravura

a) tehnica a gravurii "in relief ": b) gravura obtinuta pe hartie dupa placa de linoleum gravata si unsa cu un rulou cerneluit, matrita de linoleum graveaza cu aceleasi daltite ca si lemnul, dar mai usor, cu efort mai mic, urmele fiind insa mai putin fine decat in alte materiale.

perspectiva

(lat.perspectivus- vazut din departare), a) vederea in plan a spatiului cu trei dimensiuni: b) ansamblu de sisteme care convetionalizeaza, mai intuitiv sau mai aproapede adevarul stiintific, fenomen optic, fizic, al miscarii deformarii: folosirea riguroasa auneia sau altuia dintre sistemele perspectivale duce la o pictura impersonala, "uscata", si chiar la non-arta.

pictura de sevalet

pictura de sevalet, v.sevalet

pictura naiva

creatie apreciata de unghiuri diferite, fie ca expresie involuntara a inoncentei, pentru ca este proprie copiilor si neprofesionistilor auterntici in procesul creatiei lor, fie ca expresie deliberata, de traire empatica sincera, pura, a sentimentului comuniunii originale cu natura sau cu supranaturalul.

sicativ

sicativ, v. craclura

sevalet

(in fr. chevalet), suport de lemn pe care se sprijina sau se fixeaza cartonul sau sasiul cu panza pentru pictat tablouri in culori durabile, de aici, pictura de sevalet, dupa marimea si locul lor de intrebuintare se desting: de camp(un fel de trepied) si de atelier(mai greoi si mai mare).

valoare

(lat. valor-pret), a) grad de luminozitate al neculorilor si, prin extensie, al culorilor, receptat intotdeauna ca un raport, corespunzator tonului de culoare; b) nivelul de realizare acceptat pe baza criteriilor artei se mai numeste si artistica.

valoratie

( fr. valorisation-reliefare), rezultatul procedeului de imitare a clarobscurului prin diferite valori de alb-negru sau de redare a iluziei reliefului, volumului prin treceri acromatice treptate de la deschis la inchis; lucrare realizata in hasuri de desimi si sensuri care sa sugereze diferite valori si suprafete este un desen valorat; termen similar in pictura si cultura: modeleu; v. si hasura

verde

a) pigment natural complementar energiei sanguine, de diferite calitati industriale(verde Veronese, verde Smaragd, verde de China etc.), b) culoare0lumina situata intre galben si albastru in ordine cromatica naturala; c) una din culorile principale careia, codificata si in raport cu alte culori, i s-au atribuit cele mai multe si mai diverse semnificatii.

verni

(in fr. vernis-lac special), a) pelicula transparenta, invioratoare, aplicata pe suprafata unei picturi in culori de ulei sau de apa; b) strat antiacid in gravura pe metal; dupa compozitie si intrebuintare se disting: pentru goase, izolant, de pictura, de retus, encaustic etc.

vernisare

(fr. vernisser-a lacui) a) lacuire, improspatare,inviorare a culorilor de ulei; b) inugurarea unei expozitii, deschidere oficiala; in care sens se foloseste si forma substantivata vernisaj.

vibratie

(lat. vibratio-animatie) a) modalitate de expresie picturala care se bazeaza pe modularea localitatilor intense si intinse de aceeasi culoare; b) in sculptura se practica o tratare similara a suprafetei si inseamna grade diverse de finisare.

violet

a) pigment natural; b) culoare-lumina situate intre albastru si rosu in ordine cromatica naturala; c) alt element al limbajului picturii, semnificatiile lui compozitionale, in raport cu celelalte putand fi : deprimare, mister, tragism, oprimare etc.

vitraliu

(fr. vitrail-perete de sticle colorate imbinate), a) tehnica de arta monumentala ; b) panou compus din bucati de sticle colorate in masa sau acoperite cu smalturi, montate intr-o armatura de plumb turnata.

vizual

(lat.visius-vedere), care se adreseaza simtului vazului, care apartine vederii.

vocabularul artei

(lat. vocabulum-cuvant), totaliatea termenilor cu circulatie in practica si teoria artelor plastice, inclusiv in critica de arta.

volum

(lat. volumen-spatiu incorporat), in sens plastic- spatiu compus, evident, nu numai din plinuri, ci si din goluri.

xilogravura

(gr. xylon-lemn), a) arta de a grava lemnul si rezultatul ei (gravura in lemn); b) varianta a gravurii in relief; c) tehnica de imprimare multiplicata cu placi (matrite) de lemn moale si dens (par, merisor) sapate (scobite, gravate), cerneala acoperind zonele ramase in relief; dupa cum a rezultat placa prin taiere- longitudinala sau transversala- a lemnului, xilogravura este : in fibra sau in lemn vertical (straif).

activitate (artistica)

forma de organizare a educatiei artistice care, prin caracterul sau practic, de atelier, de exersare a limbajului culorii, liniei, formei spatiale la nivelul intregii populatii scolare, a luat locul lectiei traditionale; jocul "de-a creatia" fiind nu numai pretextul, dar si cadrul de dezvoltare individuala optima.

alfabetizare vizualo-tactila

actiune sistematica, teoretica si practica, de a face accesibile fiecarui individ principalele elemente de limbaj si de tehnica specifice picturii, graficii, artei decorative etc..

ambivalenta

(it.ambe - imandoi si fr.volance - valoare, semnificatie), dubla functie "morfologica" si "sintactica", a fiecarui element al limbajului plastic: a) de a construi un anumit semn sau o tema; b) de a fi, in acelasi timp, un anumit mijloc de expresie, ignorarea uneia sau alteia din cele doua functii plastice a devenit de multa vreme anocronica.

bavura

v.pointe-seche

champleve

v. relief

creativitate cu arta

v. creativitatea artistica.

cultura vizuala

nivelul cunostintelor estetice ale epocii - asimilate sistematic - indeosebi, a acelora de descifrare, de intelegere si cultivare a unei ambiante vizuale cu valoare plastica, in care lectiile artei , limbajului formelor si culorilor si implicit al bunului gust sant prezente peste tot, acasa, pe strada, la locul demunca, in raporturile omului cu natura.

decorativ

(fr. decoratif - ornamental), a) ceea ce tine de tectonica, de suprafata obiectelor, "supus" sau integrat compozitiei acesteia; b) potrivit cu suprafata, plat, fara relief, nemodelat.

divizare

(fr. diviser - a desparti , a dezbina), la artistii care au aderat intr-un fel sau altu la Impresionalism - desfacerea tentei locale in culorile pure care, prin amestec pe paleta, ar putea-o reproducere, si alaturarea pe panza a acestora in tuse sau pete foarte mici intercalate cu pasaje mai late sau mai inguste din culoarea suportului.

dotatie vizuala (dubla)

inerenta matriceala, detectabila - inca din prima copilarie, in primile desene sau modelaje in plastilina ori lut etc. - la nivelul mai ascuns al schemei structurii tensiunilor, al ordonarii lor mai mult sau mai putin deliberate.

efect constructiv

inerenta punctului, a tusei, a petei de a deveni - eventual prin repetare - forme cu semnificatii sau simple semne, ori de a sugera miscarea, direct, fara o circumscriere sau schitare.

evocare

(lat. evocare aducere aminte), transpunere ulterioara, din memorie mai ales, a unei idei plastice sugerate de natura, epurata de detalii nesemnificative, neesentiale si imbogatita cu noi sensuri.

ex-voto

v. pictura naiva

figurativa

(fr. figuratif - in forme reale), a) viziune prin excelenta imaginativa, dar care se raporteaza cu precadere la natura; b) capacitate a gandirii plastice de a " fabrica" ansambluri ireale la nivelul experientei comune, dar percepute ca posibile.

formativitate

a) inerenta si actiune generala complexa de a forma cu arta, de a crea forme paraartistice; b) posibilitatea unora de a imagina, descoperi si selectiona potentiale motive sau semne plastice si, in acelas timp, de a inventa modalitatea formarii lor originale.

forma semnificativa

a) forma care se poate lipsi de semnificatia ce i-o poate oferi elementul reprezentativ sau abstract in sine, devenind ea singura intruparea unui alt sens decat cel initial; b) structura vizuala nedevenita inca semn plastic sau motiv pictural, sculptural etc.

gravura

a) arta multiplicarii prin imprimare dupa o placa de lemn, linoleum, metal etc. numita tatrita; b) ansamblu de tehnici si procedee tehnologice prin care se fixeaza pe placa negativul sau pozitibul desenului in vderea imprimarii lui pe hartie, carton etc. lucrarea de arta astfel obtinuta, care, in engleza se mai numea sculptures.

invarianti

v. limbajul artei

inventii

(lat. inventio - nascocire), forma nascocita pe baza imaginatiei si a folosirei unor procedee tehnice, reguli; deja cunoscute; in sens plastic, forma nascocita odata cu modul de a o face - aceasta fiind nou ca si ea - se numeste creatie.

izvod

v. pictura pe sticla

motiv

(fr. motif. pretext), a) in arta decorativa - element liniar repetabil, ornament sau forma modulabila; b) imagine transfigurata a obiectului sau obiectelor care, in unele compozitii, insaileaza si un subiect; c) in arta, intotdeauna pretext.

observarea naturii

modalitate spontana sau sistematica de cercetare, descoperire si valorificare a unor sugestii constructive sau compozitionale liniare, coloriste etc. "asteptare", dorite, cautate de orice spirit creator, original; v. schita, studiu.

velatura

v. suprapunere

verni moale

v. gravura

vernisaj

v. vernisare

vinilice

vopsele pe baza de emulsii polimetrice rezistente la intemperii si la imbatranire, care trec din starea lichida la cea solida, nu prin oxidare (proprie uleiului, de pilda), ci prin simpla evaporare a apeisi care, spre deosebire de acrilice, ofera efecte precum opacitatea mata, luminozitatea si prospetimea tuturor; v. transparenta.

viziune (spatiala-)

(lat. visio - inchipuire), a) imagine interioara, inerent voita, posibil de elaborat, obiectivata deci, pe baza unei sugestii percepute anterior sau aparuta in chiar timpul elaborarii, unica pentru ca este strict individuala si irepetabila mpentru ca, reluata, nu este identica niciodata cu sine; b) modalitate exclusiv individuala de a imagina, de a selecta, de a compune etc. inerent topologic sau inerent tensional; sim.: imaginar; v. arta, artist plastic, imagine, tensional (spatiu-), topologic (spatiu-).

expresivitate

(fr. expressivite - elocventa, vivacitate), exprimare impresionanta, deosebit de sugestiva; plenitudine pe care o degaja o compozitie plana sau spatiala in ansamblul ei; marca a unei personalitati artistice; v. expresie.

amvon

Mica tribuna destinata preotilor in timpul predicii, in cultul catolic (pastrat si la protestanti).

Poate fi plasat intr-un colt al corului, spre nava, sau in nava langa un pilon sau o coloana.

Este inaltat pe un soclu sau este suspendat in consola, avand o scara de acces si uneori un baldachin deasupra.

Poate fi realizat din piatra sau lemn. Decorul laturilor poate fi sculptat sau pictat.

Ex: Transilvania – Sighişoara, Biserica „din deal", Biertan, biserica evanghelica (sculptat de Ulric din Brasov), Cluj, biserica reformata (sculptat de Elias Nicolai si Benedek) si biserica Sf. Mihail (sculptat de Nachtigall si Schuchbauer).

arc ogival

Apare intotdeauna in perechi de arce intersectate in cheia de bolta, ca sprijin al muchiilor unei boltiri in cruce.

Apare inca din arhitectura romanica tarzie, dar devine definitoriu pentru cea gotica.

Sistemul crucii de ogive permite descarcarea greutatii boltii doar in cele patru puncte de sprijin din colturile travei, deci devine posibila practicarea de ample deschideri in peretii care sunt scutiti de functie portanta.

Ogivele au si o functie si decorativa, din ce in ce mai accentuata, profilele lor mergand de la dreptunghi in faza initiala pana la forme complicate in perioada finala, cand sistemul constructiv in sine este inlocuit de cel al retelelor de nervuri. v. arc

arhivolta 1

Conturul tralseului unui arc pe fata lui verticala.

Este de obicei decorata cu profiluri sau reliefuri plate.

In Tara Romaneasca este specified usoara retragere a a. fata de planul arcului sau arcaturii.

arhivolta 2

Detaliu arhitectonic prin care este conturat la exterior traseul unui arc pe fata lui verticala.

Este de obicei decorat cu reliefuri plate sau cu profile, si denumirea se utilizeaza uneori pentru decoratia insasi.

0 tratare caracteristica apare In Tara Romaneasca, prin usoara ei retragere fata de planul general al arcului sau al arcaturii (a. intranda).

bolta in cruce pe ogive

Perfectionare a b. in cr., prin consolidarea de-a lungul muchiilor cu o cruce de ogive.

Apare in arhitectura romanica si este perfectionata in sec. 12-13, devenind specifica arhitecturii gotice.

Folosita la noi prima oara in Transilvania, la monumentele realizate de santierele cisterciene, se intalneste in sec. 14 la monumentele stilului gotic matur, fiind abandonata din sec. 15 in favoarea b. pe nervuri.

In Tara Romanesca si Moldova apare sporadic, la monumentele catolice sau in arhitectura civila.

bolta pe nervuri

Varianta a b. in cr., are ca specific intarirea sau doar decorarea intradosului cu nervuri de piatra sau ceramica, dispuse in forma de stea (b. stelata), de raze (b. raionanta) sau in retea (b. in retea); apare in Transilvania din sec. 15 pana in prima jumatate a sec. 16.

bolta moldoveneasca

Sistem folosit in arhitectura religioasa din Moldova in sec. 15-17. v. cupola

cel vechi de zile

Formula folosita in pictura ortodoxa pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu Tatal (un portret similar cu al lui Hristos, dar cu parul, barba si mustatile carunte).

chivot

Cutie de metal sau de lemn, in care se pastreaza impartasania; are de obicei forma unei machete de biserica, lucrata in argint batut si cizelat, eventual aurit si emailat.

cina din mamvri

Evocarea unui episod din Vechiul Testament, cand Sfanta Treime, sub infatisarea a trei oameni, s-a revelat lui Avraam si sotiei sale Sara, care si-au manifestat ospetia invitandu-i la masa.

Cei trei oaspeti sunt reprezentati ca ingeri.

dvera

Draperie brodata asezata la usile imparatesti si diaconesti ale iconostasului, primind un decor cu iconografie variabila.

gravura in lemn (xilogravura)

Tehnica in care pe o placa de lemn este incizat modelul care va fi reprodus prin tiparire.

Este singura tehnica de gravura utilizata in perioada noastra medievala, in atelierele de tipografie, pentru realizarea viginetelor, initialelor si frontispiciilor.

In sec.17, in centrele tipografice se utilizeaza placi cu reprezentari iconografice inspirate de erminii.

heruvim

Inger ca bust, cu una sau mai multe perechi de aripi.

invelitoare de mormant

Piesa textila de forma dreptunghiulara folosita in Moldova, probabil pentru acoperirea lespezilor funerare voievodale din interiorul bisericilor.

Sunt confectionate din brocart si cuprind, in campul central, portretul monumental al defunctului, si un chenar cu inscriptia funerara (uneori portretul lipseste).

nava

Spatiul interior, necompartimentat al unei biserici de plan dreptunghiular, cuprins intre fatada sau turnul vestic si sanctuar; sinonim cu naos la tipul de biserica - sala; este elementul principal al unei biserici romanice sau gotice; ea poate fi unica (bisericile - sala) sau poate fi multiplicata la bisericile de tip bazilical; in acest caz, spatiul interior este impartit in mai multe nave prin aliniamente de coloane sau stalpi; in centru se afla n. centrala sau principala, de o parte si de alta aflandu-se n. laterale, colaterale sau secundare; n. dispusa transversal, perpendicular pe axul longitidinal al unei bazilici dandu-i in plan forma de cruce, se numeste transept.

nervura

Element constructiv de sustinere alcatuit din piese lungi de piatra (sau de ceramica) profilata si care intra in compunerea scheletului unei bolti gotice fie pentru crucea de ogive, fie pentru reteaua boltilor stelate caracteristica goticului tarziu; initial masive si cu profile simple, n. au evoluat spre profile complicate si s-au subtiat tot mai mult, rolul lor devenind prevalent decorativ in faza tarzie a goticului.

pandantiv

Element constructiv cu aspect de triunghi sferic care participa (totdeauna in sistem de patru) la edificarea unei cupole sferice; asigura trecerea de la planul patrat al arcurilor mari, pe care se sprijina, la planul circular, de nastere, al cupolei pe care o sustin.

paviment

Denumire data pardoselilor ingrijit executate din lespezi de piatra, marmura, placi de ceramica, mozaic.

relicvariu (relicviar)

Caseta portativa sau cutie de mari dimensiuni folosita pentru pastrarea unor relicve sfinte (de obicei fragmente de oseminte); executat din metale pretioase si bogat decorat, poate fi o importanta lucrare de argintarie, imitand uneori forma relicvei continute.

simbolurile evanghelistilor

In mod curent in iconografia medievala cei patru evanghelisti sunt insotiti de simbolurile lor sau substituiti de acestea: Matei cu ingerul, Marcu cu leul, Luca cu taurul, Ioan cu vulturul.

tablou votiv

Imagine pictata, sculptata, gravata, brodata etc., care reprezinta figurile donatorilor (ctitorilor) unei opere de arhitectura sau de arta aplicata in scopul evidentierii actului de devotiune al acestora; in arta medievala de la noi apare frecvent in pictura murala prilejuind realizarea unor veritabile documente de epoca (figuri, costume); fiind o imagine eliberata de exigentele canoanelor religioase, a fost o cale de afirmare a tendintelor realiste in arta medievala romaneasca.

travee

Sectiune dintr-o constructie cuprinsa intre patru puncte de sprijin, corelate direct (stalpi, coloane, pilastrii etc.) si are autonomie constructiva si un regim propriu de boltire; navele unei bazilici sunt alcatuite din mai multe travee.

vigneta

Mic motiv decorativ care face parte, alaturi de initiale si miniaturi, din ilustratia unei carti (manuscris); de obicei marcheaza paginile mai importante, precede ori incheie o pagina.

vizitatie

Denumire data reprezentarii iconografice a intalnirii dintre Maria si Elisabeta; este legata de ciclul cristologic si de Imnul acatist; apare frecvent in pictura murala medievala de la noi.

vlahernitissa

Denumire data uneori reprezentarii „Maica Domnului a intruparii"; o reprezinta pe Maria ca oranta, avand pe piept inscris intr-un medalion chipul lui lisus prunc, binecuvantand; apare prima data pictata la o biserica din cartierul constantinopolitan Vlahernes, de unde si numele; apare frecvent in pictura murala medievala la noi, mai ales in bolta pronaosului.

zvonita

1. clopotnita realizata prin suprainaltarea unui perete al bisericii, strabatut de deschideri (in arcada) in care se atarnau clopotele;

2. in Moldova – clopotnita situata in apropierea bisericii.

Lucrări de artă pentru "v"

U
R
Maternitate V
v - Dicţionar artă 1
v - Dicţionar artă 2 v - Dicţionar artă 3
18.5 x 22.5 cm
--------- RON
Desenul este executat în tehnică mixtă pe hârtie. Lucrarea reprezintă o schiţă de compoziţie şi culoare, având ca temă "maternitatea". Ca sursă de inspiraţie, s-au folosit creaţiile pictorului Gustav Klimt (Art Nouveau).

Legendă:
 D  - Lucrări de artă premiate cu diplome la concursuri
 U  - Lucrări de artă unicat
 P  - Lucrări de artă promoţionale
 R  - Lucrări de artă ce au ramă inclusă in preţ (pentru tablouri, desene, etc.)
 V  - Lucrări de artă vândute
 O  - Lucrări originale de artă (tehnica originală)
 Z  - Lucrări de artă rezervate (necesită contact direct pentru verificare disponibilitate)
 AUR 22K  - Lucrarea conţine foiţă de aur de 22K


1 Preţurile în EUR şi USD sunt calculate conform cursului BNR din ziua curentă
2 Preţul nu conţine taxele de livrare
3 Pentru lucrările cu specificaţia Ramă Inclusă în preţ sunt incluse ramă şi passepartout
4 Din motive de confidenţialitate faţă de clienţii noştri pe site nu sunt prezentate unele lucrări

Termeni din artă:tags v dictionar arta artspace ro