Definiţie pentru pandantiv:
Element constructiv cu aspect de triunghi sferic care participa (totdeauna in sistem de patru) la edificarea unei cupole sferice; asigura trecerea de la planul patrat al arcurilor mari, pe care se sprijina, la planul circular, de nastere, al cupolei pe care o sustin.
Alte definiţii pentru pandantiv:
Nu au fost găsite.
pandantiv - Dicţionar artă
