Cannot open location: http://www.bnro.ro/nbrfxrates.xml am - Dicţionar artă - ArtSpace.ro

am



in arta picturii- modificare a realitatii fizice, a vopselelor in functie de calitatea si cantitatea lor pigmentara, de procedeul, de materialele si instrumentele intrebuintate, de sensibilitatea artistica a pictorului, de maiestria,cultura si idealul sau de arta; in acceptiunile de atelier cele mai generale, poate fi a)"pigmentar"-prin fuziune dirijata sau prin frecare cu pensula pe paleta, panza, hartie etc. si b) "optic"- prin juxtapunere sau intercalare de mici pete (sub forma de tuse liniare scurte, puncte etc., de culori care, privite de la o anumita distanta, ca unde colorate, se suprapun(amestecandu-se) pe retina; tentele de optic (acestea nefiind, cum este pigmentar, o reactie fizico-chimica) au o prospetime si, eventual, luminozitate nealterabile in timp,insusire pe care numai intercalarea de neculori sau griuri valorice le confera; sin.: amalgamare; folosindu-ne de modelul teoretic tridimensional al lui Philip Otto Runge), dar luand in consideratie si parametrii practicii de atelier, principalele modificari pe care le sufera prin amestec fizic oricare vopsea plecand de la starea ei initiala de tenta pura,cu saturatie, stralucire si luminozitate maxima, considerata intr-o anumita pozitie in ordinea naturala (spectrala) a culorilor-acestea sunt 3: 1.pe inaltime- degradarea sau modificarea luminozitatii; 2.colateral sau cu semenele- nuantarea sau modificarea saturatiei 3.in adancime-fata in fata pe acelasi plan al modelului teoretic.

rama

bagheta de lemn, de regula vopsita, ce margineste un tablou clasic, cu rol de protejare si de izolare fata de spatiul din jur: de regula, intre rama si panza, cartonul, hartia, pictate, desenate, acuarelate etc. se interpune o platbanda de lemn sau de carton, alba, cu rol de "cheita de aur" numit paspartu.

stampa

(it.stampa- imprimata), a) gravura: b) compozitie imprimata dupa o placa scobita, corodata sau izolata partial, cu cernele grase, la nivelul suprafetei.

ambivalenta

(it.ambe - imandoi si fr.volance - valoare, semnificatie), dubla functie "morfologica" si "sintactica", a fiecarui element al limbajului plastic: a) de a construi un anumit semn sau o tema; b) de a fi, in acelasi timp, un anumit mijloc de expresie, ignorarea uneia sau alteia din cele doua functii plastice a devenit de multa vreme anocronica.

amprenta

(fr.empreinte - urma), a) proba de identificare intr-un material a instrumentului folosit prin presare, razuire, cioplire etc.; b) procedeu de prelucrare a lutului, lemnului etc.

anamorfoza

v. metamorfoza.

camaieu

v. broderie

ceramica

(gr. keramos - argila), a)arta obiectelor din argila arsa; b) tehnica, una dintre cele mai vechi, care presupune o modelare specifica, nu numai cu mana, ci si cu roata, a lutului; la o singura ardere completa a lutului modelat - biscuitare - se obtine ceramica rosie mata si neornamentata; la doua arderi complete, dupa pictarea "biscuitului" cu oxizi naturali, se obtine ceramica smaltuita.

ceramica neagra

v. ceramica

ceramica rosie

v. ceramica

ceramica smaltuita

v. ceramica

champleve

v. relief

dinamism

(fr. dynamisme - vitalitate actionala), a) simulare a miscarii fizice intr-un spatiu pictat, sculptat etc.; b) efect psiho-fiziologic accentuat, sugerat de tipul, sensul sau dispunerea - de regula asimetrica, dar echilibrata - a elementelor de limbaj specifice artei plastice respective.

efect termo-dinamic

posibilitate inerenta culorilor, unor forme liniare sau unor forme spatiale de a induce senzatia de cald-rece, implicit impresia de apropiere-departare, de miscare, de curgere spatiala continua, de echilibrare ori neutralizare a acesteia.

estampare

v. imprimare

karamani

v. tapiserie

metamorfoza

(gr. meta - dupa, morphe - forma), modalitate de expresie plastica caracterizata prin posibilele schimbari ale unei forme de baza fara schimbarea esentei ei.

ornament

(lat. ornamentum - podoaba), a) forma liniara, cromatica sau spatiala, inchisa sau deschisa, cu destinatie pur decorativa, creata in raport cu figura si marimea "campului" pe care se desfasoara succesiv, alternativ, simetric, modulat, liber, dar in toate cazurile echilibrat; poate avea infatisari iconice, geometrice, abstracte, in functie de situatia concreta din care face parte sau ii este destinata; b) conventie formala, uneori simbolica, cu caracter esentialmente atributiv, stil ornamental inseamna, implicit, si decorativ, dar o tratare decorativa nu trebuie sa fie ornamentala; v. decorativ

ornamental

v. ornament

termo-dinamice

culori calde si reci

ambianta estetica

(fr. ambiance - mediu, ambianta), a) calitate a spatiului de viata si de munca (locuinta, strada, obiecte de munca etc.), rezultata din adecvarea pe baza adevarurilor artei a structurii acestuia si a obiectului care il "mobilizeaza", la functiile materiale, utile pentru care a fost creat (conceput); b) necesitate in relatiile sociale; sim.: estetica cotidiana, environnement (in fr.), design ambiental; v. design

gama

(fr. gamme - succesiune de tonuri in jurul unei dominante), suita de nuante, tente rupte, degradeuri sau griuri care, desfasurate intr-un spatiu plastic, intra in acord prin analogia lor cromatica; gama simpla:dezvoltarile unei singure culori, eventual principale, desfasurata prin nuantare, rupere (grizare), degradare; gama compusa:seria dezvoltarilor a cel putin doua tente opuse, una fiind dominanta.

amvon

Mica tribuna destinata preotilor in timpul predicii, in cultul catolic (pastrat si la protestanti).

Poate fi plasat intr-un colt al corului, spre nava, sau in nava langa un pilon sau o coloana.

Este inaltat pe un soclu sau este suspendat in consola, avand o scara de acces si uneori un baldachin deasupra.

Poate fi realizat din piatra sau lemn. Decorul laturilor poate fi sculptat sau pictat.

Ex: Transilvania – Sighişoara, Biserica „din deal", Biertan, biserica evanghelica (sculptat de Ulric din Brasov), Cluj, biserica reformata (sculptat de Elias Nicolai si Benedek) si biserica Sf. Mihail (sculptat de Nachtigall si Schuchbauer).

ancadrament

Cadrul de lemn sau de piatra al unei deschideri, decorat cu profile sau reliefuri.

In romanic ancadramentul este in arc semicircular in retrageri succesive.

In gotic ancadramentul este in arc frant. in Renastere este dreptunghiular sau semicircular plat (fara retrageri).

Stilul brancovenesc prefera ancadramentul decorat cu vrejuri in relief.

ceramica monumentala

Denumire generala a elementelor de ceramica – discuri, butoni, placi, caramida smaltuita – care intra in compunerea decorului fatadelor sau pavimentului.

Discurile apar pentru prima data in sec. 14 la arhivoltele arcaturilor fatadelor (procedeu balcanic).

Ulterior utilizarea lor in Tara Romaneasca scade.

In Moldova se ajunge la o formula originala in sec. 15: o friza de trei randuri de discuri (cu diverse motive heraldice, zoomorfe – adesea fantastice – si antropomorfe) sub cornisa, alte discuri punctand spatifle dintre arcaturile firidelor; pe fatade sunt dispuse brauri si benzi verticale de caramida smaltuita.

Caramida smaltuita apare in Moldova in sec. 14, ca influenta baltica, fiind utilizata in sec, 15 pentru ritmarea fatadelor.

In Tara Romaneasca ea apare in decorul fatadelor foarte rar (exceptie: biserica manastirii Cobia (1572), ale carei fatade sunt in intregime placate cu caramizi smaltuite).

In cadrul pardoselilior si, mai rar, a placarii zidurilor interioare, caramida smaltuita a fost utilizata pe tot teritoriul Romaniei.

Placile de ceramica smaltuita, uneori decorate cu motive identice cu cele ale cahlelor, au fost utilizate cu precadere pentru placarea zidurilor interioare, mai rar pentru decorul exterior.

La sfarsitul sec. 16 gustul pentru decorul exterior cu ceramica smaltuita reapare in Moldova si influenteaza apoi si Tara Romaneasca.

cina din mamvri

Evocarea unui episod din Vechiul Testament, cand Sfanta Treime, sub infatisarea a trei oameni, s-a revelat lui Avraam si sotiei sale Sara, care si-au manifestat ospetia invitandu-i la masa.

Cei trei oaspeti sunt reprezentati ca ingeri.

damasc

Tesatura de matase decorata cu ornamente florale in relief usor, similar pe ambele fete ale materialului, intr-un joc de mat si lucios (suprafetele mate de pe o fata sunt lucioase pe cealalta si viceversa).

La origine tehnica era specifica zonei Damascului, dar a fost imitata in evul mediu de multe centre occidentale; este utilizata la confectionarea vesmintelor de lux.

deambulatoriu

(lat. deambulatio = circulatie, plimbare), In arhitectura occidentala, spatiu care asigura circulatia in jurul corului si absidei, in prelungirea navelor laterale, amplificat uneori de capele laterale.

Apare la bisericile romanice de pelerinaj, mentinandu-se si in gotic.

Tot d. este numit si porticul acoperit care inconjoara curtea interioara a unei manastiri catolice.

parament

Suprafata exterioara a unui zid, a carei expresie plastica rezulta fie din materiale de constructie aparente, fie din placajul ori tencuiala de finisaj (ex.: p. din piatra alternata cu caramida, p. din caramida alternata cu panouri de tencuiala etc.)

rampant

Termen de heraldica indicand un insemn animalier reprezentat ridicat pe labele din spate si urcand pe diagonala scutului.

tambur

1. bloc de piatra care face parte din fusul unei coloane.

2. corpul cilindric sau poligonal al unei turle; sprijinit pe o baza si sustinut de cele 4 arce mari, cu ajutorul pandantivilor sau trompelor, t. sustine la randul sau cupola.

tamburul

Portiune prismatica sau cilindrica intre o cupola si arcuri, sau zidurile care limiteaza un spatiu boltit; corpul cilindric al unei turle, cuprins intre baza si cupola.

Termeni din artă:tags am dictionar arta artspace ro