opozitie de tente care fac parte din grupe termo-dinamice diferite, fara insa a fi neaparat si complementarea, se rezolva de regula prin grizare.
contrast calitativ
opozitie de tente de diferite proveniente calitative : contrast de factura: sta la baza modularii "ton in ton": se regleaza in functie de efectul scontat.
contrast cantitativ
raport de reglare a stralucirii si, implicit, a tonalitatii unor pete prin alaturarea lor diferita ca intindere.
contrast complementar
juxtapunere de complementare , care urmeaza sa fie ameliorata prin modificarea stralucirii(inclusiv a puritatii si luminozitatii) uneia sau amandurora.
contrast de factura
opozitie de modeluri diferite ale aceluias material.
contrast deschis-inchis
opozitie rezultata din alaturarea unor culori de tonuri diferite sau a tonurilor diferite ale aceleiasi culori, ca in viziunea monocroma: nu este acelasi lucru care s-a numit clarobscur, care in esenta lui clasica , se bazeaza pe diminuarea efectului cromatic al culorii locale prin accentuarea celui valoric.
contraste
(fr.contraste-opozitie), efecte de diminuare sau de exaltare prin alaturari echilibrate de pete , linii, forme spatiale care, in sinea lor, sunt opuse, contrarii: se cunosc de culoare (cald-rece, complementar, deschis-inchis, succesiv, calitativ,simultan, de cantitate etc) de factura, de masa, cel mai simplu este contrastul culorilor in sine.
contrast simultan
opozitie receptata ca efect psihofiziologic produs de alaturarea a doua pete diferite (si de regula pure) care, fiecare, simultan, "proiecteaza" complementara propriei alaturari, deci peste cealalta pata, modificand-o in stralucire si , implicit, in ton: este cel mai important contrast ca este greu de controlat.
contrast succesiv
opozitie determinata de persistenta, pentru scurt timp, pe retina, a complementarei petei care a "indus-o": efect psihologic care, inaintea acestuia, este intotdeauna contrast simultan.
contrastul culorii in sine
contrastul culorii in sine, v.contraste
contrast - Dicţionar artă
