(in it.-la inceput), a) modalitate de a realiza dintr-o data o compozitie, adica intr-un singur strat, subtire, inainte de a se usca si intr-un timp relativ scurt (dar neaparat intr-o singura sedinta de lucru);
b) procedeu de a lucra sumar, in zemuri, ca prima etapa a unei picturi in ulei; e posibila si in culori de apa; v. si absorbtie,ebosa
caricatura
(fr.caricature-exagerare satirica), desen sumar care prezinta o fapta reala reprobabila intr-o modalitate exagerata, ridicola sau paradoxala si prin aceasta de ras si ironie:"substratul" ei este intotdeauna o finalitate politico-sociala.
contrastul culorii in sine
contrastul culorii in sine, v.contraste
culori binare
culori rezultate din amestecul a cate doua primare in cantitati egale sau diferite: oranjul, verde si violetul sunt considerate principalele.
culori calde si reci
tente al caror efect psiho-fiziologic de "cald" sau "rece" se bazeaza pe un fenomen real: influentarea, in primul rand prin intermediul retinei, a pulsului - cele calde crescandu-l usor, iar cele reci coborandu-l : juxtapuse , produc si un efect spatial, de apropiere-marire(culori calde) si de departare-micsorare(culori reci):fiind vorba de un dublu efect simultan de "cald" sau de "rece" si de "apropiere" sau, respectiv, "departare", culorile au fost impartite in doua grupe termo-dinamice.
culori complementare
Culori complementare, v. contrast complementar
culori primare
culorile care, practic, nu pot fi obtinute din nici un amestec pigmentar (cu pensula, pe paleta sau pe alt suport), dar din care (alaturi de alb si negru), cate doua sau mai multe, variindu-le cantitativ si controlindu-le bine proportiile, s-ar putea obtine aproximativ 200 de nuante; sin.:culori de baza, culori fundamentale
culori rupte
culori rupte, v. tenta rupta
culori pure
(sau crude), serie d eculori care, fara a se limita la tentele cu stralucire maxima obtinuta industrial, le cuprinde pe toate cele folosite asa cum au fost fabricate, adica nemodificate prin amestec fizic; v. si tenta pura
disimetrie
(fr.dissymetrie-nesimetrie), echilibrare proportionala de pete, linii sau forme similare care, altfel, intr-o compozitie- prin semnele pe care le-ar sluji- s-ar preta la o ordonare simetrica si, in consecinta, plicticoasa; sin.: asimetrie; v.si compozitie, sectiunea de aur, simetrie.
gri colorat
gri colorat, v. grizare
gri neutru
gri neutru, v. complementata
gri valoric
gri valoric, v. brun
grizare
(fr.griser- a se ameti), amestec de usoara modificare a stralucirii unei tente cu complementara ei, sau de tulburare a unei tente deja rupte sau a unei tente pure cu putin gri valoric- un fel nespecific de "rupere" a ei, in ambele variante rezultand griuri colorate.
imprimeu
(din fr.iprime), tesatura pe care s-a de senat liber cu pensula sau alt instrument, cu sablonu, acoperindu-se cu ceara zonele care trebue sa ramana nevopsite sau vopsite -sa fie protejate: si pe care prin scufundari succesive s-a fixat o compozitie mono sau policroma: procedeul batik- in fr.: se practica si un imprimeu manual, la rece cu pensula, direct, in lichide colorate speciale: o varianta de imprimare colorata pe panza este reproducerea cu mai multe site si numita calicromie.
industrial - design
industrial-design, v. design
matrita
(germ. matrize- forma de turnat), a) in sculptura, negativ, luat dupa un original, de regula modelat in lut, ceara etc. si pregatit pentru turnarea originalului intr-un material definitiv: b) in gravura, placa de lemn, linoleum, metal etc. pe care s-a scobit cu daltita, sau prin corodare acida sau sa izolat creioane sau cerneluri speciale.
serigrafie
serigrafie, v. gravura
simetrie
(gr.sys- cu, impreuna, metron-masura), a) in acceptie antica, mai vasta- acord armonios, comensurabil, intre partile intregului si, in aceleasi timp, o relatie proportionala intre acestea si intreg: b) in acceptie modern- proprietatea partilor unei forme sau a doua forme de a se putea suprapune axact fata de un punct, de o dreapta sau de un plan prin rotatie, translatie, sau prin amandoua odata.
tapiserie
(fr. tapis- covor), a) "tesatura" adaugata de regula,peretelui pentru a-l sublinia, pentru a-l annobila: b) ansamblu de tehnici murale bazate in principal pe impletirea firelor de fond(urzeala), fixe uniforme cromatic sau nu, prin tesere, sau prin innodare cu fire de "batere" sau de "alegere" a unor motive abstracte sau figurative.
picturi
(vezi pictura)
alegorie
(gr.allos - altul si agoreuein - a vorbi), a) procedeu de creatie care, in artele plastice, foloseste substituirea unui concept, a unei idei generalizatoare sau abstracte cu o imagine concret-senzoriala ce semnifica sau evoca realitati similare din alte domenii decat cele afisate; b) pictura sau sculptura creata prin acest procedeu.
analogia contrariilor
v. analog
arriciato
v. glet
asimetrie
v. disimetrie
broderie
(fr.broderie), cusatura speciala in relief pe un material textil, realizat cu rafinament artizanal inca din epoca primelor state feudale, practicata pe stofa, cu deosebire in Orient, de unde a ajuns si la noi; astazi, ca viziune pretins urbana, a degerat intr-o asa-zisa "pictura cu acul" pe canava; in cusatura propriu-zisa, se respecta sensurile firelor materialuluii textil.
burin
v.stilet
compozitie istorica
v. gen
contrarii
(lat. contrarius - oponent), elemente de limbaj plastic de aceiasi natura, care in sine sant complementare, iar asezate alaturi pot crea un anumit efect psihofiziologic de opozitie; dupa metoda de a tempera, mentine sau exagera potentele lor expresive, devin - prin juxtapunere sau la distanta - analogii sau contraste.
critica de arta
(din fr. critiquer - a dezvalui), in artele plastice - demers lamuritor sau comentariu al procesului tripartit "a vedea - a intelege - a aprecia", uneori cu caracter de introducere in universul culorilor, liniilor si formelor spatiale, folosindu-se, in limitele inerente ale "transpunerii" artei plastice in arta cuvantului, echivalente din limbajul verbal.
culori semnificante
culori carora, in traditia fiecarui popor, li s-au conferit sensuri afectiv-reprezentative, cu o anumita stabilitate si raspandire sociala; totalitatea acestor sensuri, semantica tentelor pure, este o latura a limbajului plastic si se poate studia, exersa practic, spontan sau, la un nivel superior, in atelierul de arta
dripping
(in engl - stropire), procedeu tehnic de a picta fara pensula, prin picurarea culorilor.
gri
(fr. gris - cenusiu), a) valoare obtinuta din amestecul albului cu negrul in canitati diferite; b) gri colorat: intermediar intre valoric si tenta rupta, rezultat al amestecului dintre un gri valoric si o tenta calda sau rece, dintre un gri valoric si o tenta rupta calda sau rece.
imprimatura
v. grund
imprimare
(fr.imprimer - a tipari), a) tehnica de decorare a unui material textil sau fara ajutorul unei matrite, manual sau industrial; b) procedeu de multiplicare a unei gravuri pe hartie, carton panza, dupa cum este realizata matrita.
invarianti
v. limbajul artei
juriu
grup - vremelnic constituit - de specialisti care se pronunta cu responsabilitate morala si cu compententa, dupa criterii in exclusivitate de specialitate, asupra operelor prezentate spre a fi apreciate, selectate.
jurizare
v. juriu
materia artei
mijloc substantial prin care se poate obiectiva o idee plastica, un ideal artistic; impune procedeele si instrumentele de prelucrare adecvate.
mobiluri
v. sculptura
observarea naturii
modalitate spontana sau sistematica de cercetare, descoperire si valorificare a unor sugestii constructive sau compozitionale liniare, coloriste etc. "asteptare", dorite, cautate de orice spirit creator, original; v. schita, studiu.
original
(lat. originalis - neobisnuit, fara "inaintas"), dincolo de banal si cunoscut, produs al capacitatii de a descoperi sau de a imagina ceva fara vreun precedent, nou in stilul comunicarii vizualo-tactile al unui artist, dotat vizual intr-un anume mod fundamental, inraurit de climatul, de ambianta social-istorica careia ii apartine acesta in calitate de constiinta artistica; v. arta, artist plastic, creatie.
plenerist
v. peisaj
ritm
(gr. rhytmos - miscare regulata, cadenta), principiu compozitional de reluare la anumite distante, in anumite marimi sau cantitati si pe anumite sensuri a unui anumit raport gol-plin, cald-rece, mare-mic etc., efectul vizualo-tactil al acestei reluari putand fi: fie static - repartizarea elementelor plastice facandu-se in cadre vertical-orizontale echilibrate, bine determinate, fie basculant - pe diagonale sau cu directii apropiate de acestea, fie balansat - cu sensuri curbe; v. compozitie.
sculpto-arhitecturi
v. sculptura
semnificatii (coloristice, liniare)
(fr. signification - sens), sensuri sau intelesuri in sine - prezente, de regula, in contexte compozitionale care le influenteaza - ale principalelor calitati cromatice si liniare; sin.: semantica (coloristica, liniara, a formei spatiale); v. culori semnificante.
teorie
(gr. theoria - punct de vedere), in sens plastic - acel sumum de cunostinte gramaticale si tehnologice care fac posibila trecerea de la impulsul creativ la actul de creatie propriu zis, fara a anula sau diminua, prin aceasta, spontaneitatea, sinceritatea, autenticitatea creatiei; teorie este complementara talentului, fara de care nu e posibila Arta; v. alfabetizare vizualo-tactila, artist plastic, talent.
teruri
v. pigment
ex-libris
(in lat. - din carti), gen de miniatura realizata intr-o tehnica grafica (desen sau gravura), cu rol de coperta ilustrata, imaginea fabulativa sau simbolica fiind insotita obligatoriu de textul: ex-libris si numele persoanei sau institutiei care poseda cartea pentru care a fost creat ex-libris respectiv
experiment artistic
(lat. experimentum - incercare provocata), a) proces de creatie bazat pe modificarea intentionala, in conditii noi, a unor, "probleme" (structuri) cunoscute; b) criteriu de verificare practica a incercarilor de limbaj (inclusiv de tehnica) bazate pe ipotezele si datele teoriei (stiintei) artei plastice; in raport cu experienta artistica, experimentul artistic este latura mereu innoitoare, sursa de cunostinte a celei dintai.
arc trilobat
Format din intretaierea a trei arce de cerc.
Apare cel mai timpuriu in Transilvania, la unele portale gotice timpurii, devenind insa foarte frecvent abia in sec. 18 in Tara Romaneasca.
Uneori partea sa centrala poate fi o acolada. v. arc.
arc triumfal
Arcada care separa altarul de restul biserici. v. arc
bolta semisferica
v. calota
bolta semicilindrica
Are aspectul unei jumatati de cilindru, este sprijinita pe zid continuu.
Frecventa in arhitectura bizantina, intalnita la noi din sec.13 pina in sec.18.
bolta pe nervuri
Varianta a b. in cr., are ca specific intarirea sau doar decorarea intradosului cu nervuri de piatra sau ceramica, dispuse in forma de stea (b. stelata), de raze (b. raionanta) sau in retea (b. in retea); apare in Transilvania din sec. 15 pana in prima jumatate a sec. 16.
cina din mamvri
Evocarea unui episod din Vechiul Testament, cand Sfanta Treime, sub infatisarea a trei oameni, s-a revelat lui Avraam si sotiei sale Sara, care si-au manifestat ospetia invitandu-i la masa.
Cei trei oaspeti sunt reprezentati ca ingeri.
deambulatoriu
(lat. deambulatio = circulatie, plimbare), In arhitectura occidentala, spatiu care asigura circulatia in jurul corului si absidei, in prelungirea navelor laterale, amplificat uneori de capele laterale.
Apare la bisericile romanice de pelerinaj, mentinandu-se si in gotic.
Tot d. este numit si porticul acoperit care inconjoara curtea interioara a unei manastiri catolice.
firida
Adancitura in grosimea unui zid, incheiata in arc, cu sectiunea patrulatera.
In interiorul bisericilor adaposteste morminte (in acest caz se numeste arcosoliu) sau spatii liturgice (proscomidiarul, diaconiconul).
In arhitectura moldoveneasca formeaza decorul exterior, intr-un singur registru sub cornisa sau in registre etajate pe peretii absidelor.
Sinonim: nisa.
friza
Sistem de ornamentare care presupune desfasurarea in flux continuu pe orizontala a compozitiei iconografice sau a motivului decorativ.
iisus in glorie
Reprezentarea lui Hristos in mandorla de lumina, tornand pe curcubeu, uneori incadrat de simbolurile evanghelistilor (caz in care poarta denumirea de Tetramorf).
Apare frecvent in sculptura timpanelor si in pictura absidelor romanice, dar este de sursa bizantina, intalnindu-se si in pictura de traditie rasariteana.
lacrimar
Copertina de piatra in panta accentuata, acoperind retragerile unui zid pentru a asigura scurgerea apelor de ploaie; intalnita mai ales contrafortii gotici.
maforion
Val care acopera capul si umerii femeilor maritate, in costumul bizantin; confectionat din matase sau land subtire, m. era alb, rosu, albastru sau verde; apare frecvent in pictura.
martyricon
Denumire data mormintelor de martiri, care pot avea aspectul unei capele izolate sau al unei cripte amenajate sub absida unei bazilici; singurul m. pastrat la noi este de tip cripta si se afla la Niculitel (jud. Tulcea); cuprinde moastele martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis, Filippos (+ 319).
refectoriu
Denumire data salii de mese dintr-o manastire catolica; deseori tratat in forme monumentale, era unul dintre spatiile reprezentative ale unui ansamblu monastic; la o manastire ortodoxa, sala de mese se numeste trapeza.
relicvariu (relicviar)
Caseta portativa sau cutie de mari dimensiuni folosita pentru pastrarea unor relicve sfinte (de obicei fragmente de oseminte); executat din metale pretioase si bogat decorat, poate fi o importanta lucrare de argintarie, imitand uneori forma relicvei continute.
ripida
Evantai liturgic folosit la marile ceremonii religioase ortodoxe in prezenta marilor prelati; executat din metal pretios, reproduce imaginea unui serafim, iar pe suprafata sa sunt reprezentate diferite scene biblice.
sacristie
Anexa a sanctuarului caracteristica bisericilor catolice; situata de obicei pe latura nordica a corului, are aspectul unei incaperi dreptunghiulare, boltita sau tavailita, si serveste la depozitarea vesmintelor liturgice, a vaselor de cult si la pregatirea oficiilor.
scriptoriu
Atelier de caligrafie si miniatura, ce functiona de obicei in cadrul unei manastiri sau pe langa o cancelarie nobiliara.
simbolurile evanghelistilor
In mod curent in iconografia medievala cei patru evanghelisti sunt insotiti de simbolurile lor sau substituiti de acestea: Matei cu ingerul, Marcu cu leul, Luca cu taurul, Ioan cu vulturul.
sindrila
Lame din lemn dreptunghiulare sau avand o extremitate taiata in unghi, in coada de randunica, sau rotunjita, utilizate ca material de acoperire a constructiilor sau de invelire a peretilor la exterior; in functie de zona, dimensiuni, forma, se mai numeste sita, dranita, prastila etc.
tribuna
Galerie situata intr-o biserica la etajul navelor laterale, fie suspendata ca un balcon, fie pe latura de vest, fie in lungul zidurilor navei; uneori este amenajata la etajul turnul vestic sau intre turnurile vestice; caracteristica arhitecturii romanice, in Transilvania este mai frecventa pe latura de vest.
triptic
Obiect de cult (icoana, altar) alcatuit dintr-un panou pe care sunt reprezentate trei imagini autonome, sau ansamblu de trei panouri, cele laterale numindu-se aripi sau voleuri, ce sunt prinse uneori de panoul central prin balamale si se pot inchide peste acesta, acoperindu-l.
cripta
Constructie subterana intr-un templu antic, in care se tastrau obiecte de cult, tezaure; capela subterana, folosita ca loc de inmormantare sau de pastrare a relicvelor.
ri - Dicţionar artă