le



Denumirea generica, sin. artelor plastice, care se intemeiaza in toate etapele procesului biunivoc si continuu de creare-receptare (comunicare) pe vaz, caruia, in ambele aceste ipostaze principale, i se confera si atributul de creator

contrast complementar

juxtapunere de complementare , care urmeaza sa fie ameliorata prin modificarea stralucirii(inclusiv a puritatii si luminozitatii) uneia sau amandurora.

culori complementare

Culori complementare, v. contrast complementar

elemente de limbaj

mijloace de expresie vizuala din care se constitue gramatica si stilistica fiecarei arte: ex.:pentru pictura - sintaxa culorii, valoarea, lumina si suprafata etc. Pentru grafica- morfo-sintaxa liniei si a punctului etc. Pentru sculptura - masa, gol-plinul etc.

modeleu

a) rezultatul obtinut din prelucrearea mai aspra sau mai vibrata, mata sau lucioasa etc. asuprafetei modelate, cioplite, slefuite etc. b)efectul de volum, de relief, dat de modelarea culorii, in pictura.

papier-colle

papier-colle, v. colaj

pictura de sevalet

pictura de sevalet, v.sevalet

pictura in ulei

de la Renastere incoace, cea mai raspandita (desi nu este cea mai durabila tehnica), poate pentru posibilitatile tehnologice si de expresie pe care le ofera: opacitate sau transparenta, o executie mai fina sau mai aspra, folosirea pensulei sau a cutitului, retusarea pe umed sau ulterioara: dizolvantul care-i da si numele este si de provinienta diferita: ulei de mac, de nuca, de in fiert si decantat etc.: intrucat uleiul distruge cu timpul fibra textila, suportul picturii in ulei se acopera cu o pelicula speciala.

pictura pe lemn

a) tehnica de pictura a carei particularitate consta nu numai in folosirea lemnului grunduit ca suport al culorilor de ulei sau de tempera, ci si de un anume specific de a fi asternute, in esenta lui decorativ: b) varianta a picturii traditionale taranesti.

sevalet

(in fr. chevalet), suport de lemn pe care se sprijina sau se fixeaza cartonul sau sasiul cu panza pentru pictat tablouri in culori durabile, de aici, pictura de sevalet, dupa marimea si locul lor de intrebuintare se desting: de camp(un fel de trepied) si de atelier(mai greoi si mai mare).

textile

(in fr.) denumire cutuniara, comuna mai multor arte (tapiserie, imprimeu, broderie etc.), tehnici (tesere, innodare, imprimare, coasere etc.), viziuni (geometrica, figurativa etc.), destinatie (morala, pavimentara etc.) care, toate, se realizeaza in acelasi material, vibra textila, respectindu-i-se si chiar sporindu-i-se proprietatile.

violet

a) pigment natural; b) culoare-lumina situate intre albastru si rosu in ordine cromatica naturala; c) alt element al limbajului picturii, semnificatiile lui compozitionale, in raport cu celelalte putand fi : deprimare, mister, tragism, oprimare etc.

giclee

Print Giclée este un nume inventat (neologism), special pentru a desemna un procedeu relativ nou, prin care pe suporturi diferite (în special pânză), sunt printate opere de artă (din domeniul picturii).

alegorie

(gr.allos - altul si agoreuein - a vorbi), a) procedeu de creatie care, in artele plastice, foloseste substituirea unui concept, a unei idei generalizatoare sau abstracte cu o imagine concret-senzoriala ce semnifica sau evoca realitati similare din alte domenii decat cele afisate; b) pictura sau sculptura creata prin acest procedeu.

ambivalenta

(it.ambe - imandoi si fr.volance - valoare, semnificatie), dubla functie "morfologica" si "sintactica", a fiecarui element al limbajului plastic: a) de a construi un anumit semn sau o tema; b) de a fi, in acelasi timp, un anumit mijloc de expresie, ignorarea uneia sau alteia din cele doua functii plastice a devenit de multa vreme anocronica.

champleve

v. relief

complementara

(din lat.complementum - adaos de intregire), in pictura - relatia dintre acele doua culori care, amestecate in anumite cantitati cu pensula pe paleta sau pe orice alt suport, dau gri neutru (mediu); principalele, sant trei perechi: rosu si verde, oranj si albastru, galben si violet; sant considerate si neculorile (alb si negru), linia dreapta si linia curba, golul si plinul etc.

emblematic

(lat. emblema - insemn), care are caracter de semnificatie conventional imuabila, specifica sensibilitatii orientale.

glet

(in germ. glatt), suport umed sau umezit, intins pe o tencuiala speciala, alcatuit din doua straturi subtiri: arriciato, pe care se transpune liniar toata compozitia si intonacio, stratul mereu umed pus de mai multe ori, de fiecare data atat cat se poate lucra zilnic.

gluten elemi

v. pictura in ceara

goblen

v.tapiserie

paleta

(fr. palette - placuta de lemn), a) suport opac, alb sau neutru la culoare si neabsorbant, pe care pictorii isi aseaza intr-o anumita ordine, la inceputul fiecarei "sedinte" de lucru, vopselele cu care va lucra si pe care isi incearca sau isi definitiveaza amestecurile; b) in sens figurativ - cromatica specifica unui pictor (dupa frecventa tentelor, nuantelor, griurilor preferate); v. artist plastic.

plenerist

v. peisaj

pleonasm

(lat. pleonasmus - idee repetata), in sens plastic - suprapunerea unor elemente de limbaj diferite pe aceeasi suprafata; de pilda, prezentarea simultana, in acelasi loc, a modelului valoric cu modularea liniara (hasurata) sau cu modularea coloristica.

racleta

v. gravura

stilet

v. stylus

verni moale

v. gravura

galet

(fr. galet - "disc" de mare), placuta de roca sau alt material cu marginile rotunjite sub actiunea valurilor, de diferite forme sugestive pentru a fi "desavarsite" de mana artistului si transformate, eventual, in obiecte de podoaba; v. forma spontana, punct de pornire.

arborele lui ieseu

Tema larg raspandita, ilustrand genealogia lui lisus Hristos dupa Evanghelia lui Matei, incepand cu leseu, stramosul regilor Iudeii.

Acesta apare adormit, iar din coapsa lui se desprinde un vrej de acant (mai rar de vita de vie), care descrie apoi medalioane de diverse marimi in care sunt reprezentati regii biblici, proroci si scene evanghelice.

Tema este intalnita prima oara in Romania in cadrul picturilor murale gotice din biserica de la Medias.

In pictura exterioara din Moldova A.I. este reprezentat pe toata inaltimea unei fatade laterale si pe o latime corespunzatoare (amploare unica pentru aceasta tema).

In decorul sculptat tema apare in cadrul altarului poliptic din Sebes (sec. 16) si mai ales pe iconostasele brancovenesti si mai tarzii.

bolti simple

v. Bolta semisferica, bolta in sfert de de sfera, bolta semicilindrica, bolta in sfert de cilindru, bolta in maner de cos (turtita).

cel vechi de zile

Formula folosita in pictura ortodoxa pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu Tatal (un portret similar cu al lui Hristos, dar cu parul, barba si mustatile carunte).

cortile

In arhitectura occidentala, curtea interioara descoperita, tratata decorativ si adapostind fantani sau grupuri statuare, mai ales in cadrul castelelor.

flesa

Constructie din lemn sau piatra, care incununeaza volumul unui turn.

Caracteristica arhitecturii gotice, adoptata si de arhitectura romaneasca a bisericilor de lemn din Transilvania.

fleuron

Ornament terminal in forma de floare de crin stilizata, specific goticului.

De obicei incheie pinaclii si portalele.

gravura in lemn (xilogravura)

Tehnica in care pe o placa de lemn este incizat modelul care va fi reprodus prin tiparire.

Este singura tehnica de gravura utilizata in perioada noastra medievala, in atelierele de tipografie, pentru realizarea viginetelor, initialelor si frontispiciilor.

In sec.17, in centrele tipografice se utilizeaza placi cu reprezentari iconografice inspirate de erminii.

lesena

Element de decor arhitectonic sub forma de pilastru plat fara capitel sau baza, slujind la ritmarea fatadelor "in romanic".

simbolurile evanghelistilor

In mod curent in iconografia medievala cei patru evanghelisti sunt insotiti de simbolurile lor sau substituiti de acestea: Matei cu ingerul, Marcu cu leul, Luca cu taurul, Ioan cu vulturul.

absidiole

Mica absida laterala in unele bazilici romane; mica absida langa altar in bisericile crestine.

Termeni din artă:tags le dictionar arta artspace ro