Denumire legata initial de renasterea tapiseriei si ,mai ales, de raspandirea asa-ziselor "stilelor decorative" pentru a desemna lucrarile de arta cu caracter pregnant utilitar, expresia neinsemnand, asa cum s-a exagerat de catre o anumita critica, si o treapta (inferioara) de calitate; se confunda adesea cu o alta sintagma, arta aplicata, care se refera la domeniile paraestetice
juxtapunere
(fr.juxtaposer- a alatura), a) in picatura- alaturare de pete diferite calitativ sau/si cantitativ fara nici un fel de intermediere liniara si spatiala, valorica sau coloristica, de tipul peisajului: b) modalitate de atenuare sau de exaltare a diferitelor contraste.
papier-colle
papier-colle, v. colaj
raport
(fr.rapport- legatura), relatie de acord sau de contrast care se institue odata cu alaturarea mai multor elemente vizuale.
tapiserie
(fr. tapis- covor), a) "tesatura" adaugata de regula,peretelui pentru a-l sublinia, pentru a-l annobila: b) ansamblu de tehnici murale bazate in principal pe impletirea firelor de fond(urzeala), fixe uniforme cromatic sau nu, prin tesere, sau prin innodare cu fire de "batere" sau de "alegere" a unor motive abstracte sau figurative.
aplatizare
a) in pictura: procedeu stilistic - structural, de esenta topologica - in tratarea formei (semnului plastic) si a fundalului ("locul figurii" si spatiului intermediar) in asa fel incat nu se percepe nici o adancime, nici relieful; b)in modelaj: procedeu tehnic de pregatire a placilor de lut pentru realizarea reliefului plat, si aceasta de aceiasi esenta si structura topologica.
aptitudine plastica
(fr. aptitude - inclinatie), dotatie pentru culoare, linie sau forma spatiala, prezenta intr-o formula proprie, unica, la fiecare individ, pe baza careia se dezvolta, prin educatie specifica si sistematica, functie plastica a cortex-subcortexului; descoperita la o varsta cat mai mica si exersata cat mai firesc.
suprapunere
modalitate de compunere fie prin reducerea formei (scunsa partial, dupa necesitatile configurarii), fie reducand sau transformand cromatica unei pete prin acoperire pariala transparenta (procedeul fuziunii ori al acoperirii decorative a zonei suprapuse cu nuanta rezultata din amestecul celor doua pete); suprapunerea deschis (si diluat) pe inchis da aspectul de voal (velatura); v. transparenta, tensional (spatiu-).
aparenta
(fr. apparent - vizibil), infatisarea exterioara, efemera, neesentiala, folosita doar ca pretext in arta; redarea exacta, fara omisiuni si adaosuri, deci impersonala a aparentei este predilectia pseudoartei; v. anecdotic, kitsch, trompe-l'oeil.
apocalipsa
Tema inspirata de scrierea atribuita Sf. Apostol loan, care ofera profetii referitoare la sfarsitul lumii.
Apare in Transilvania in sec. 14 si in Tara Romaneasca in sec. 18, in iconografia pridvorului.
Nu trebuie confundata cu Judecata de apoi.
judecata de apoi
Ilustrarea Celei de-a Doua Veniri a lui Hristos, ca Judecator; nucleul central il constitute Deisis (Judecatorul si principalii intercesori, Fecioara si loan Botezatorul), flancat de tribunalul Apostolilor.
La judecata se prezinta cetele sfintilor crestini, condusi de Sfantul Pavel, dar si toate popoarele cunoscute de lumea medievala, conduse de Moise.
In centrul compozitiei, sub Tronul Hetimasiei are loc cantarirea sufletelor, dreptii pornind spre Rai, ale carui porti sunt deschise de Sfantul Petru, iar pacatosii spre lad, infatisat ca un monstru cu gura cascata (Leviathanul); ei sunt purtati de un rau de foc, care izvoraste de la picioarele lui Hristos.
Alte episoade sunt invierea mortilor, moartea pacatosului si moartea dreptului.
Ilustrari ale temei apar atat in arta de sorginte occidentala din Transilvania, cat si cea de traditie bizantina din restul Romaniei; celebre sunt reprezentarile de sec. 16 din Moldova, in Tara Romaneasca tema fiind frecventa abia incepand cu pictura brancoveneasca.
sala capitulara
Sala de adunare in manastirile catolice; initial destinata adunarilor consiliului de conducere, a fost ulterior folosita si pentru festivitati fara caracter religios propriu-zis.
trapeza
Denumire data salii de mese la o manastire ortodoxa; uneori are proportii monumentale, este decorata cu picturi murale, poate avea o absida pe rasarit.
ap - Dicţionar artă